Prezentare
Bogăția pământului românesc, admirabilă să înzestreze cu tot ce e necesar vieții omenești a făcut ca el să fie necontenit locuit, din cele dintâi timpuri ale preistoriei și până astăzi.
Înființarea comunei Tomșani se pierde undeva în negura timpurilor, fără a se cunoaște cu precizie data când a fost înființată , ceea ce însă se poate admite în mod cert este că această comună dăinuie de aproximativ cinci sute de ani.
Această afirmație o facem pe baza unor mărturii verbale ale bătrânilor din sat, care își întemeiază spusele pe cele auzite din bătrâni.
Denumirea comunei Tomșani vine de la numele căpitanului Tomșa. Acesta era un căpitan, care conducea o oaste română din timpul lui Mihai Viteazul. El era ajutat de un pâlc al Cazacilor Ucrainieni și a dus lupte împotriva turcilor. O poarte din acești ostași au rămas pe acest teritoriu, au întemeiat o așezare de bordeie căreia i-au dat denumirea de Tomșani, după numele fostului lor căpitan.
La satul astfel înființat, cu trecerea anilor, s-au mai adăugat alte trei sate: Măgula, Sătucu(Crâng), Loloioasca.
Comuna Tomșani este situată în partea de sud-est a județului Prahova, la începutul Câmpiei Bărăganului. Ocupă o suprafața de 44,56 kmA², ceea ce reprezintă 0,94% din suprafața totală a județului. Comuna este situată la 25 km față de municipiul Ploiești, orașul de reședință al județului Prahova și este localizată la 44A° 95' latidudine nordică și 26A° 28' longitudine estică.
Comuna Tomșani este compusă din patru localități:
Tomșani - reședință administrativă,
Loloiasca,
Sătucu,
Magula.
Teritoriul administrativ al comunei Tomșani se învecinează:
la Nord – cu comuna Ceptura și orașul Urlați,
la Sud – cu comunele Albești Paleologu și Drăgănești,
la Est – cu comuna Colceag,
la Vest – cu comuna Albești Paleologu și orașul Urlați.
Comuna Tomșani se întinde la extremitatea de sud a zonei premontane; așezarea constituie o zonă de tranzit între poalele dealului și începutul Câmpiei Bărăganului, cu altidudinea de 90 - 120 m.
Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu ușoare nuanțe excesive caracteristice zonei în care se află, și cu amplitudini mari de temperatură de-a lungul celor patru anotimpuri.
Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă și continentală (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim și tropical- continental din sud.
Vara este cel mai călduros anotimp datorită uscăciunii și pătrunderii maselor de aer tropical uscat și fierbinte din Africa de Nord și a celor uscat și cald din sud-estul continentului european, fiind 105-108 zile de vară, 34-40 zile tropicale și 0,5-2,5 nopți tropicale. Temperatura medie înregistrată este de 20-23°C, cu fenomene de secetă variabile în timp.
Iarna, clima se află sub influența circulației de aer est-continentale și arctice, care generează Crivățul, fiind 110-130 zile cu îngheț, 25-30 zile de iarnă, 11-24 nopți geroase, temperaturi medii de -2,7 °C și 0,2 °C, temperaturi zilnice cuprinse între -10 °C și -20 °C, fiind prezente zăpezi abundente și viscole. Prima ninsoare se anunță de obicei la sfârșitul lunii noiembrie, uneori mai devreme, în luna octombrie, iar ultima în perioada 20 martie-10 aprilie. Stratul de zăpadă este instabil și discontinuu, vântul din nord-est, cunoscut sub denumirea populară de crivăț, având intensități variabile determinând formarea de troiene în zonele locuibile și în regiunile forestiere.
Media temperaturii de iarnă este de -3 °C. Minimele absolute variază între -25 °C si -30°C.
În ultima perioada se observă un fenomen de îndulcire a celei de-a doua perioade a iernii (ianuarie-februarie), cu diverse cauze, unul dintre acestea fiind și efectul de seră.
Cele două anotimpuri de tranziție, primăvara și toamna, completează variația aspectului climatic al acestei zone.
Teritoriul comunei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Călmățui, pârâu care este mai bogat în apă primăvara și toamna, vara fiind de multe ori secat. Pârâul Călmățui după ce străbate satele Tomșani și Magula se varsă în cele două bălți de la Magula în suprafață de 18,6 hectare luciu de apă.
Zona Tomșani se încadrează în zona solurilor cernoziomice, soluri care favorizează culturile agricole.
Vegetația spontană aparține zonei de silvostepă, cu pajiști stepice fiind reprezentată de următoarele plante: traista ciobanului, părul ursului, coada calului, coada șoricelului, ciuboțica cucului, piciorul cocoșului, sulfina, sânzeana, cimbrișorul, lumânărica, etc.
Fauna întâlnită în zonă este cea specifică zonei de silvostepă. Elementele faunistice mai răspândite sunt: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele de câmp, etc. Păsările sunt prezente prin: ciocârlia, prepelița, etc.
Resursele pe care se bazează potențialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, pășuni, fânețe, păduri, produse animaliere și vegetale).
Monumente
La Magula s-a ridicat prin 1792 o bisericuţă de lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, reparată în 1876 și din care astăzi se mai păstrează doar ruinele altarului.
De asemenea, în comună au fost ridicate monumente închinate eroilor la fiecare dintre cele trei biserici
Organizare administrativă
Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Prahova are 104 de unităţi administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii și 12 orase) și 90 de comune.
Comuna Tomșani este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii
Suprafaţă și relief
Comuna Tomșani este situată, în mare parte, pe câmpia înaltă, subcolinară, la poalele Dealului Cepturei. Face parte din Câmpia Ialomiţei (Câmpia Română) și cuprinde următoarele subunităţi geomorfologice: Câmpia de glacis a Istriţei, Câmpia Sărata, Lunca pârâului Călmăţui.
Relieful comunei nu variază foarte mult sub raport hipsometric, altitudinea medie fiind de 123 metri, iar altitudinea maximă scade de la 160 metri, până la 95 metri, la limita sudică a localităţii.
Terenul este plan, cu o înclinare de cca. 10 de la nord-vest la sud-est în direcţia de curgere a pârâului Călmăţui.
În zonele cu drenaj insuficient, s-au produs băltiri, creând areale cu umiditate excesivă.
Suprafaţa totală a comunei Tomșani este de 4332 hectare, din care terenurile agricole reprezintă 3848 hectare, adică aproximativ 90 la sută.
Regimul precipitaţiilor: precipitaţiile căzute pe acest teritoriu apar sub formă lichidă și solidă și au mari variaţii neperiodice; în cursul anului, cantitatea medie de precipitaţii este de 500-550 ml. Maximul de precipitaţii este specific lunii iunie (92 mm), iar minimul lunii februarie (25 mm).
Importanţa deosebită a acestor precipitaţii este vădită în dezvoltarea vegetaţiei spontane, a plantelor de cultură și în asigurarea unui climat propice pentru habitatul uman.
Există un deficit de umiditate identificat de caracterul negativ al bilanţului hidric al suprafeţei active, determinat de valoarea mai mare a potenţialului de evapo-transpiraţie faţă de cel al precipitaţiilor.
Precipitaţiile solide reprezintă 16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influenţat de starea timpului și de condiţiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an.
Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcţie de timp și de particularităţile suprafeţei active.
Teritoriul judeţului aparţine ţinutului cu climă continentală în cadrul căreia principalele caracteristici se prezintă astfel:
- temperatura medie anuală: 10,50C;
- temperatura medie a lunii ianuarie: -2,5oC;
- perioada medie a îngheţului: 95 – 100 zile;
- temperatura medie a lunii iulie: 22,5oC;
- precipitaţii medii anuale: 550 mm;
- numărul mediu de zile cu stare de zăpadă: 50;
- grosimea medie a stratului de zăpadă: 50 – 60 cm.
Resurse naturale
Resursele naturale reprezintă o componentă esenţială a bogăţiei ţării.
Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât și a celor regenerabile și prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică și socială, starea mediului și condiţiile de trai ale populaţiei.
Subsolul a asigurat de-a lungul anilor însemnate resurse de ţiţei, gaze naturale, cărbune, sare și alte roci utile, a căror extracţie si prelucrare au marcat, începaând cu mijlocul secolului al XIX-lea, evoluţia economică a acestei regiuni.
Comuna Tomșani se înscrie în linia majoră a Câmpiei Române, caracteristice fiind nisipurile, pietrișurile si argilele, apele subterane si hidrocarburile.
Resursele naturale de suprafaţă ale comunei sunt reprezentate de fondul agricol al comunei, cu o pondere covârșitoare în totalul suprafeţei.
Resurse hidrografice
Reţeaua hidrografică a comunei nu este foarte densă, fiind alcătuită din :
• cursuri permanente de apă
• cursuri temporare de apă
• canale de desecare
• bălţi (izlazuri piscicole)
Cursurile permanente de apă au o curgere de la nord-vest la sud-est și sunt, în general, văi tinere.
Din punct de vedere hidrografic, comuna aparţine bazinului hidrografic al râului Ialomiţa, prin intermediul pârâului Călmăţui ce drenează teritoriul.
Cursul pârâului este slab încastrat, cu un grad de meandrare mediu.
O reţea de canale brăzdează teritoriul administrativ, din care canalul Semanu – Urloi are rolul de dirijare a apelor provenite din șiroirea de pe versanţi spre receptorul Călmăţui.
Pe cursul pârâului există lucrări de amenajare a unor acumulări piscicole (Tomșani 1 și Tomșani 2), care datează din 1969 și aveau iniţial rolul de irigare a unor terenuri agricole vicinale (80 hectare de grădini cu legume). Balta Magula 1 (acum Hanul Piraţilor) are cca. 6 ha și drept de folosinţă pentru amenajarea piscicolă și pescuit sportiv. Balta Magula 2 este concesionată din anul 2019 domnului Samir Constantin. În satul Loloiasca este înfiinţată o baltă în suprafaţă de 2,64 ha, concesionată de SC KARAMELL S.R.L.
Teritoriul administrativ al comunei se caracterizează prin existenţa unei reţele hidrografice de origine antropică, formată de canale de irigare – desecare. Această reţea este constituită din canale cu dimensiuni variabile. Reţeaua a fost construită și utilizată mai ales între anii 1950 și 1990, după care a urmat o perioadă de abandonare și degradare a sa. În prezent, există preocupări de refacere și redare în folosinţă pentru sectorul agricol.
Solul
Prin observaţiile directe asupra terenului și prin analiza informaţiei geotehnice cunoscută în zonă în cercetări făcute anterior, sunt de reţinut următoarele aspecte:
- aspectul general al terenului pe teritoriul comunei este plan, fără să prezinte denivelări importante, cu o ușoară înclinare și perfect stabil;
- pământurile sunt în general bune pentru fundare;
- în subteranul imediat și mediu nu există zăcăminte de săruri solubile, care să se dizolve în contact cu apele subterane și de suprafaţă și care să poată da deformaţii nedorite la suprafaţa terenului.
Resurse antropice
Sunt generate de fenomenele antropice datorate acţiunii omului cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei și climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile și imobile care au fost realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane.
Aspecte pozitive / aspecte negative
Majoritatea populaţiei respondente din cadrul sondajului de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a localităţii, s-a declarat mulţumită și foarte mulţumită cu privire la comuna Tomșani (75,3% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi și foarte mulţumiţi), zona de rezidenţă (71,6% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi și foarte mulţumiţi) și locuinţa acestora (84,2% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi și foarte mulţumiţi).
Totodată, comuna se bucură de o serie de aspecte pozitive, prin proiectele de dezvoltare implementate/în curs de implementare ce privesc infrastructura rutieră și tehnico-edilitară, dar și resursele naturale de care acesta dispune. Locuitorii care au participat la studiu, au menţionat ca principale aspecte pozitive ale comunei: modernizarea unor străzi din comună, înfiinţarea reţelei de canalizare în zona de rezidenţă a respondenţilor, și extinderea reţelei de alimentare cu apă.
În opinia locuitorilor, aceste aspecte pozitive sunt urmate de: construcţia grădiniţei, modernizarea unităţilor de învăţământ, a reţelei de iluminat public și existenţa spaţiilor verzi/parcurilor ce contribuie la asigurarea unui aer curat.
În plus, au fost menţionate ca aspecte pozitive ale comunei:
• extinderea reţelei de alimentare cu apă
• curăţenia
• implicarea administraţiei publice în rezolvarea problemelor localităţii
• iniţiativele/implementarea proiectelor de dezvoltare a comunei
• dezvoltarea imobiliară
• dezvoltarea economică a localităţii.
Locuitorii comunei care au participat la studiu consideră că principalele probleme cu care acesta se confruntă, sunt reprezentate de lipsa amenajărilor rutiere (ex. trotuare, marcaje rutiere corespunzătoare etc.) și lipsa reţelei de canalizare. Acestea sunt urmate de:
• curăţenia deficitară de-a lungul drumului naţional
• insuficienţa parcurilor de joacă/a spaţiilor verzi
• numărul scăzut de unităţi sanitare (cabinete medicale, de analize etc.)
• lipsa locurilor de muncă
• transportul public insuficient dezvoltat
• liniștea și ordinea publică de-a lungul drumurilor intens circulate
• starea financiară precară a populaţiei
• zgomotul datorat șantierelor în lucru
• lipsa iluminatului stradal din unele zone.
Așadar se observă că principalele probleme ale localităţii sunt reprezentate de starea infrastructurii rutiere și existenţa reţelelor de utilităţi.
Sursa: Sondaj de opinie pentru realizarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Tomșani.
Locuitorii comunei au propus o serie de acţiuni pentru remedierea problemelor existente: modernizarea infrastructurii rutiere și amenajarea spaţiilor aferente (ex.: treceri pietoni, parcări, trotuare etc.), extinderea reţelelor de apă potabilă, energie electrică și gaze naturale, extinderea reţelei de canalizare, amenajarea zonelor de agrement (parcuri, terenuri de sport etc.), asigurarea siguranţei populaţiei, atragerea investitorilor și crearea locurilor de muncă, dezvoltarea serviciilor sociale (ex.susţinerea persoanelor în vârstă etc.), sprijinirea locuitorilor în rezolvarea problemelor, păstrarea curăţeniei în comună, continuarea proiectelor de dezvoltare aflate în desfășurare.
Prognoza populaţiei
Tendinţele demografice negative manifestate și înregistrate în ultimul deceniu la nivelul regiunii, dar și la nivelul întregii ţări se regăsesc și la nivelul
comunei Tomșani.
Comuna avea în anul 1960 un număr de 4679 de locuitori, în 1965 – 4783, în 1970 – 5039, în 1975 – 5211, în 1980 – 5034, în 1992 – 4496, iar la începutul anului 2021 - 4261. Scăderea este deci evidentă, accentuându-se însă în ultimii ani.
Factorii care au determinat această scădere au acţionat constant și vor influenţa în continuare evoluţia populaţiei comunei. Există însă, în plus faţă de populaţia permanentă, un surplus de locuitori rezultaţi din flotanţi și cetăţeni care deţin aici locuinţe de vacanţă sau alte reședinţe.
Forţa de muncă
Există un grad ridicat de migraţie a forţei de muncă în afara ţării, acest fapt determinând o dată cu îmbătrânirea populaţiei și un segment important de persoane fără locuri de muncă la segmentul de vârstă 18-25 de ani.
Forţa de muncă salariată este distribuită în majoritate în industrie, comerţ, servicii și agricultură, dar este calificată și în domenii ca:
Comerţ:
- Comerţul cu amănuntul;
- Comerţul cu ridicata a combustibililor;
- Comerţul cu ridicata a animalelor;
- Comerţ cu amănuntul al cărnii.
Industrie:
- Fabricarea pâinii;
- Construcţii de clădiri;
- Prelucrarea și conservarea legumelor și fructelor;
- Fabricarea de elemente de dulgherie și tâmplărie;
Servicii:
- Lucrări de instalaţii electrice;
- Întreţinerea și reparaţia autovehiculelor;
- Coafură și alte activităţi de înfrumuseţare;
Sectorul agricol:
- Creșterea animalelor;
- Activităţi în ferme mixte;
- Cultivarea plantelor.
Numărul total al salariaţilor angajaţi în societăţi comerciale de pe raza comunei Tomșani a cunoscut în ultimii ani analizaţi, o fluctuaţie ușoară în 2020, și sub influenţa stagnării sau suspendării unor activităţi economice, din cauza pandemiei generate de covid-19.
Numărul salariaţilor în instituţii din comuna Tomșani
Anul | 2000 | 2005 | 2010 | 2015 | 2020 |
Salariaţi | 84 | 148 | 151 | 312 | 217 |
Din analiza făcută la nivelul comunei Tomșani, s-au evidenţiat următoarele concluzii:
- există un reviriment al oportunităţilor de creștere a veniturilor la bugetul local prin posibilităţile de dezvoltare în domeniul activităţilor productive și de servicii;
- șomajul înregistrează o scădere de la an la an.
Referindu-ne la șomaj, situaţia în comuna Tomșani arată din datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova astfel, la data de 31 decembrie 2020:
Nr. șomeri indemnizaţi decembrie 2020
bărbaţi | 33 |
femei | 37 |
Total | 70 |