PRIMĂRIA TOMȘANI

JUDEȚUL PRAHOVA

Nr.24, Sat Tomșani
Telefon:0244.237.000
Fax:0244.237.205

Prezentare

Bogăția pământului românesc, admirabilă să înzestreze cu tot ce e necesar vieții omenești a făcut ca el să fie necontenit locuit, din cele dintâi timpuri ale preistoriei și până astăzi.

Înființarea comunei Tomșani se pierde undeva în negura timpurilor, fără a se cunoaște cu precizie data când a fost înființată , ceea ce însă se poate admite în mod cert este că această comună dăinuie de aproximativ cinci sute de ani.

Această afirmație o facem pe baza unor mărturii verbale ale bătrânilor din sat, care își întemeiază spusele pe cele auzite din bătrâni.

Denumirea comunei Tomșani vine de la numele căpitanului Tomșa. Acesta era un căpitan, care conducea o oaste română din timpul lui Mihai Viteazul. El era ajutat de un pâlc al Cazacilor Ucrainieni și a dus lupte împotriva turcilor. O poarte din acești ostași au rămas pe acest teritoriu, au întemeiat o așezare de bordeie căreia i-au dat denumirea de Tomșani, după numele fostului lor căpitan.

La satul astfel înființat, cu trecerea anilor, s-au mai adăugat alte trei sate: Măgula, Sătucu(Crâng), Loloioasca.

Localizare

Comuna Tomșani este situată în partea de sud-est a județului Prahova, la începutul Câmpiei Bărăganului. Ocupă o suprafața de 44,56 kmA², ceea ce reprezintă 0,94% din suprafața totală a județului. Comuna este situată la 25 km față de municipiul Ploiești, orașul de reședință al județului Prahova și este localizată la 44A° 95' latidudine nordică și 26A° 28' longitudine estică.

Comuna Tomșani este compusă din patru localități:



    Tomșani - reședință administrativă,
    Loloiasca,
    Sătucu,
    Magula.

Teritoriul administrativ al comunei Tomșani se învecinează:

    la Nord – cu comuna Ceptura și orașul Urlați,
    la Sud – cu comunele Albești Paleologu și Drăgănești,
    la Est – cu comuna Colceag,
    la Vest – cu comuna Albești Paleologu și orașul Urlați.

Cadrul natural

Comuna Tomșani se întinde la extremitatea de sud a zonei premontane; așezarea constituie o zonă de tranzit între poalele dealului și începutul Câmpiei Bărăganului, cu altidudinea de 90 - 120 m.

Clima

Clima este temperat continentală de silvostepă, cu veri foarte calde și uscate, ploi nu prea abundente ce cad adeseori ca averse, ierni reci, uneori cu viscole puternice, cu frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuități repetate în stratul de zăpadă.

Temperatura medie anuală variază între de 8°C și 11°C, în sezonul rece fiind de -3°C și -5°C, iar în sezonul cald variază între 18 - 23°C.

Precipitații atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 500 mm și 700 mm.

Apa

Teritoriul comunei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Călmățui, pârâu care este mai bogat în apă primăvara și toamna, vara fiind de multe ori secat. Pârâul Călmățui după ce străbate satele Tomșani și Magula se varsă în cele două bălți de la Magula în suprafață de 18,6 hectare luciu de apă.

Solul

Zona Tomșani se încadrează în zona solurilor cernoziomice, soluri care favorizează culturile agricole.

Flora și fauna

Vegetația spontană aparține zonei de silvostepă, cu pajiști stepice fiind reprezentată de următoarele plante: traista ciobanului, părul ursului, coada calului, coada șoricelului, ciuboțica cucului, piciorul cocoșului, sulfina, sânzeana, cimbrișorul, lumânărica, etc.

Fauna întâlnită în zonă este cea specifică zonei de silvostepă. Elementele faunistice mai răspândite sunt: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele de câmp, etc. Păsările sunt prezente prin: ciocârlia, prepelița, etc.

Resurse

Resursele pe care se bazează potențialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, pășuni, fânețe, păduri, produse animaliere și vegetale).

Acces rutier în comuna Tomșani

Accesul în comună se face pe drumul european E 577, drumul naţional DN1D și drumurile judeţene DJ 146 și DJ 103S. Legătura cu satele componente și comunele învecinate se face pe DC 70B.

Accesul în teritoriu se face pe următoarele drumuri clasificate:
- DN 1 B – Ploiești – Buzău
- DJ 146 – pornește din DN 1B – Loloiasca – Sătucu – Tomșani – Magula și iese prin partea de vest a localităţii, spre DN 1D
- DJ 102 N – pornește din Gornet Cricov – Ceptura, traversează teritoriul administrativ al localităţii prin partea de est, se îndreaptă spre Colceag și se termină în DN 1D
- DJ 103 S – pornește din DJ 146, sat Magula și se îndreaptă spre Colceag și se termină în DJ 102 N.
- DC 70 B – pornește din Urlaţi și traversează teritoriul administrativ al comunei Tomșani, prin partea de nord a localităţii și se termină în DN 1B.
Reţeaua de drumuri sătești în comună este de 29.600 metri și a fost modernizată în ultimii ani, în proporţie de 85 la sută.
Principalele disfuncţionalităţi ale reţelei stradale sunt generate de:
- profile necorespunzătoare parţial pe drumurile judeţene și drumurile comunale;
- intersecţii neamenajate corespunzător;
- discontinuitatea trotuarelor;
- insuficienţa marcajelor rutiere pe drumurile din comună;
- desfășurarea circulaţiei pietonale și cea a bicicliștilor pe carosabil.

Acces feroviar

Comuna are acces direct la reţeaua feroviară de transport pe linia București Nord – Suceava.
Traficul feroviar este atât de călători, cât și de marfă, ceea ce facilitează și mai mult legătura comunei cu localităţile învecinate.

Acces aerian

Accesul aerian este facil, Aeroportul Băneasa fiind situat la numai 85 km, iar aeroportul Henri Coandă la 75 km distanţă.
Cel mai mare aeroport din ţară – Aeroportul Internaţional București – Otopeni este situat la 14,5 km de centrul capitalei, în partea de nord a acesteia. Aeroportul este destinat traficului internaţional de pasageri și mărfuri, cu regim de funcţionare 24 ore/zi, fiind principala poartă aeriană a ţării pentru zborurile europene și intercontinentale.

Legătura aeroportului cu capitala fiind asigurată de un singur acces, drumul naţional DN 1 (E 60), arteră intens solicitată. Aeroportul Internaţional Otopeni dispune de o infrastructură care poate asigura aterizarea și decolarea oricărui tip de aeronavă în condiţii de maximă siguranţă și operabilitate.

Istoric

Istoricul așezării nu este prea bine cunoscut. Așezarea actuală a Tomșaniului lua fiinţă în proximitatea unei antice vetre de locuire, unde descopeiri stocastice au scos la iveală la 500 metri este de halta CFR o așezare pretracică din perioada neolitică – cultura Boian și unelte din epoca bronzului.

Dar cel mai vechi document cunoscut nouă care atestă așezarea populaţiei băștinașe pe aceste locuri datează abia din 1550 și este semnat de Pătrașcu cel Bun, care întărea vornicului Stănilă din Pietroșani. Acesta, neavând urmași, și-a lăsat întreaga avere mănăstirii Verbila, „să-i fie lui satele Loloiești, Cepturile...”. Tradiţia locală susţine însă că cea mai veche localitate a comunei ar fi Magula, care ar fi fost chiar nucleul comunei până aproape de sfârșitul secolului al XIX-lea. Ea ar fi luat naștere din oșteni de ţară chemaţi să se opună năvălitorilor migratori, sau turcilor și răsplătiși apoi de voievozi pentru vitejia lor cu ocine. Aici, pe valea Călmăţuiului, după numele tradiţional Valea Războiului, ar fi avut loc pe vremuri (poate în toamna lui 1639 sau în primăvara lui 1654) lupte între oștile lui Matei Basarab și Vasile Lupu, susţin bătrânii satului. Nu sunt însă mărturii sau documente care să confirme aceste presupuneri.

Prin 1832 se ridică Biserica „Sfinţii Voievozi” din Tomșani, reparată prin 1873, apoi iarăși în 1902 și, în fine, după seismul din 1977, monument care nu este însă înregistrat în lista monumentelor istorice.

Detronarea Magulei în favoarea Tomșaniului, ca și reședinţă de comună, s-a petrecut înaintea sfârșitului de sec. al XIX-lea, cum susţine și tradiţia, deoarece, Magula, împreună cu Ciocenii și Loloiasca, figurează în 1872 drept sate componente ale comunei Tomșani din plasa Cricov. Situaţia se menţine și în 1897.

În perioada interbelică, Tomșani era comună a plășii Cricov și avea în componenţă satele Cioceni, Loloiasca, Magula și Sătucu

La 19 iulie 1944, Prefectura prahoveană înregistra un tabel cu ridicările silite de bunuri făcute ilegal de armatele germane în Basarabia, de la doi locuitori care s-au refugial la Tomșani și nu au avut timp să facă declaraţiile cuvenite în judeţul Tighina, unde domiciliaseră.

Prin HCM nr. 1116/1989, comuna Tomșani obţinea actualul statut administrativ – teritorial. În perioada „sistematizării”, satul Sătucu fusese propus pentru dezafectare.

Monumente

La Magula s-a ridicat prin 1792 o bisericuţă de lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, reparată în 1876 și din care astăzi se mai păstrează doar ruinele altarului.

De asemenea, în comună au fost ridicate monumente închinate eroilor la fiecare dintre cele trei biserici

Organizare administrativă

Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Prahova are 104 de unităţi administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii și 12 orase) și 90 de comune.

Comuna Tomșani este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii

Suprafaţă și relief

Comuna Tomșani este situată, în mare parte, pe câmpia înaltă, subcolinară, la poalele Dealului Cepturei. Face parte din Câmpia Ialomiţei (Câmpia Română) și cuprinde următoarele subunităţi geomorfologice: Câmpia de glacis a Istriţei, Câmpia Sărata, Lunca pârâului Călmăţui.

Relieful comunei nu variază foarte mult sub raport hipsometric, altitudinea medie fiind de 123 metri, iar altitudinea maximă scade de la 160 metri, până la 95 metri, la limita sudică a localităţii.

Terenul este plan, cu o înclinare de cca. 10 de la nord-vest la sud-est în direcţia de curgere a pârâului Călmăţui.

În zonele cu drenaj insuficient, s-au produs băltiri, creând areale cu umiditate excesivă.

Suprafaţa totală a comunei Tomșani este de 4332 hectare, din care terenurile agricole reprezintă 3848 hectare, adică aproximativ 90 la sută.