PRIMĂRIA TOMȘANI

Activităţi de consultare publică întreprinse

Planul strategic de dezvoltare locală a comunei s-a realizat cu implicarea directă a locuitorilor comunităţii locale, ţinându-se cont de nevoile și problemele cetăţenilor. Viziunea locuitorilor este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic și social, printr-o mai bună valorificare a resurselor locale materiale și umane, atragerea de investiţii și investitori, atragerea de finanţări și valorificarea oportunităţilor de finanţare, protejându-se mediul înconjurător și păstrându-se tradiţiile, dar și obiceiurile locale.

Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât și mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost exprimate prin intermediul sondajelor de opinie și se regăsesc în portofoliul de proiecte prioritare ale comunei.

Consultarea publică s-a realizat prin aplicarea de chestionare la nivelul localităţii, pentru aflarea atitudinii locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei pe următorii ani. Pentru integrarea proiectelor de infrastructură și cele menite să crească bunăstarea comunității locale, dar și să atragă investitori, am identificat nevoia consultării populației, astfel încât deciziile luate la nivel local specificul fiecărei zone din comună, în funcție de dezvoltarea actuală.

Pentru relevanța statistică a datelor colectate din teren și pentru a obține o imagine cât mai precisă a nevoilor oamenilor, a fost aplicat un ghid de interviu care a ținut cont de principiul proporționalității în ceea ce privește principalele caracteristici socio-demografice.

În cadrul acestui tip de cercetare, datele au fost înregistrate de la o parte a populației statistice, numită „eșantion”. Eșantionul este determinat pe baza criteriilor de reprezentativitate, prin utilizarea unor metode probabiliste, ale căror rezultate sunt extinse la întreaga populație statistică.

Colectarea datelor s-a realizat printr-un ghid de interviu/chestionar, care a cuprins atât întrebări închise, cât și deschise, pentru optimizarea răspunsurilor, în funcție de cele două metode: cantitativă și calitativă, prima fiind recunoscută pentru evidențierea adevărurilor statistice, iar cea de-a doua pentru profunzimea colectării datelor.

În cadrul ghidului de interviu, respondenții au avut posibilitatea să indice soluțiile pentru problemele sesizate, dar și să-și exprime aprobarea sau dezaprobarea cu privire la modul în care proiectele majore precum: locuințe pentru tineri, bazin de înot o nouă creșă/grădiniță cu program prelungit, extinderea rețelei de canalizare sau trecerea în subteran a rețelelor electrice au un impact pozitiv asupra calității vieții comunitare.

Pe baza răspunsurilor oferite până în acest punct, participanților la studiu le- a fost solicitată opinia cu privire la direcția spre care se îndreaptă comuna, aceștia putând alege din patru răspunsuri predefinite, dar și care ar trebui să fie prioritățile primarului și ale consiliului local în ceea ce privește dezvoltarea satelor în următorii patru ani.

Ghidul de interviu a cuprins și trei întrebări care au completat profilul socio demografic al respondenților în funcție de gen, vârstă și ocupație.

Structura eșantionului a fost determinată aplicând principiul propor- ționalității în distribuția respondenților pentru cele trei sate componente ale comunei, ținând cont de criteriile de stratificare (GEN: 46% bărbați – 4% femei și VÂRSTĂ: 18-24 ani – 8%; 25-34 ani – 9%; 35-44 ani – 22%; 45-54 ani – 32%; 55-64 ani – 24%; >65 ani – 9% ).

În ceea ce privește activităţile de consultare publică derulate mai menţionăm:

Sondaj de opinie în rândul mediului de afaceri și a instituţiilor publice cu privire la problemele, necesităţile și priorităţile de dezvoltare ale localității.

• Chestionarea reprezentanţilor instituţiilor publice, ai societăţii civile și mediului de afaceri cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei.
Rezultatele acestei consultări au stat la baza elaborării propunerilor de viziune, obiective strategice și direcţii strategice de dezvoltare;
• Consultări publice cu reprezentanţii societăţii civile în vederea prezentării și analizei rezultatelor;
• Analiza situaţiei actuale și stabilirea viziunii de dezvoltare. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, au fost analizate principalele probleme ale comunităţii în vederea stabilirii priorităţilor de dezvoltare socio-economică a comunei.
• Obiectivele de dezvoltare și planul de acţiuni. Rezultatele acestei consultări au stat la baza configurării portofoliului de proiecte și selectarea proiectelor prioritare.
• Consultare publică, în vederea prezentării și analizei variantei draft a Planului strategic de dezvoltare locală. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor și segmentelor mai sus menţionate, a fost prezentată și dezbătută varianta draft a Planului strategic de dezvoltare locală al comunei.

Rezultatele consultărilor publice. Toate rezultatele consultărilor publice au fost integrate în textul prezentei lucrări. Procesul de consultare publică a avut o contribuţie notabilă în stabilirea profilului strategic al comunei Tomșani, în formularea priorităţilor de dezvoltare, precum și în identificarea de proiecte concrete în domeniul dezvoltării sociale și economice a localităţii.

În planul atingerii obiectivelor generale ale proiectului, consultările publice au constituit un foarte bun exerciţiu al administraţiei publice locale în domeniul planificării strategice, cât și un prilej de identificare a unor posibile viitoare partaneriate public-private.

Obiectivele cercetării au fost atinse prin colectarea datelor, procesarea și interpretarea statistică. Astfel, pe baza raportului de cercetare au fost identificate principalele domenii pentru care administrația locală trebuie să aloce cu prioritate fonduri pentru fiecare zonă din fiecare sat, au fost identificate acțiunile care necesită aplicare în cursul acestui an și totodată au fost prioritizate investițiile care trebuie finalizate și care sunt deja începute.

Totodată, cele mai grave probleme cu care se confruntă locuitorii au fost centralizate și au fost indicate rezolvări aferente, iar validitatea ipotezelor identificate a fost testată prin întrebările care au măsurat gradul de corelație între proiectele majore de investiții și calitatea vieții și gradul de încredere în administrația locală.

Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC)

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii este o noțiune utilizată de Comisia Europeană pentru a descrie o abordare care inversează politica de dezvoltare tradițională „de sus în jos”. În cadrul dezvoltării locale, populația locală preia controlul și formează un parteneriat local care elaborează și pune în aplicare o strategie de dezvoltare integrată.

Strategia este concepută astfel încât să valorifice punctele forte sau „atuurile” sociale, de mediu și economice ale comunității, mai degrabă decât să compenseze problemele cu care se confruntă aceasta. În acest scop, parteneriatul beneficiază de finanțare pe termen lung și deține puterea de decizie cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile.

Este importantă înţelegerea celor opt motive pentru utilizarea dezvoltării locale plasată sub responsabilitatea comunităţii:

1. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii permite persoanelor care se confruntă cu nevoi sau provocări să preia controlul.

Strategia localităţii este concepută și proiectele sunt selectate prin consultare publică de comunitatea locală.

Aceasta este trăsătura cea mai distinctivă a dezvoltării locale sub responsabilitatea comunităţii și avantajul său cel mai important. În comparație cu alte abordări locale clasice, cei care, în trecut, erau „beneficiarii” pasivi ai unei politici devin parteneri activi și promotori ai dezvoltării acesteia. Implicarea cetățenilor în „coproducerea” politicii de dezvoltare aduce o serie de avantaje importante:

• Persoanele care erau considerate a reprezenta problema preiau controlul și participă la elaborarea soluției.
• Experiența lor directă – în combinație cu punctele de vedere ale altor părți interesate – poate contribui la o adaptare mult mai bună a politicilor la nevoile și oportunitățile reale.
• Implicarea lor în proces le crește capacitatea de a acționa și de a propune inițiative constructive.
• Acest fapt dă naștere unui sentiment de identitate locală și de mândrie, precum și unui sentiment de apropriere a activităților desfășurate și de responsabilizare.
• Participarea la discuții de la egal la egal creează legături și încredere între oameni, întreprinderi private, instituții publice și grupuri de interese sectoriale.

Aceste realizări umane și sociale imateriale reprezintă punctul de plecare pentru obținerea unor rezultate materiale mai concrete. În prezent, toate instituțiile publice din Europa se confruntă cu nevoia imperioasă de a identifica astfel de modalități de consolidare a încrederii și implicării populației locale.

2. Planul strategic de dezvoltare locală plasat sub responsabilitatea comunității poate oferi soluții într-un context mai complex.

Diversitatea este adesea descrisă ca o temelie a modelului social european, dar provocarea constă în a identifica modalități de a o conserva și de a o transforma într-un avantaj mai degrabă decât o povară. În anumite zone, diferențele între țări și regiuni sunt în creștere și sunt din ce în ce mai dificil de soluționat prin politici standard „de sus în jos”, chiar dacă acestea sunt puse în aplicare prin intermediul unui birou local.

Diferențele între comunele, satele și cartierele din aceeași zonă pot fi, de asemenea, mari, astfel încât strategiile trebuie să ia în considerare diferențele cu privire la modul în care economia și piața muncii funcționează în fiecare zonă. Întrucât populația locală concepe strategiile dezvoltării locale plasată sub responsabilitatea comunităţii și selectează proiectele, soluțiile pot fi adaptate nevoilor locale și parteneriatele pot fi gestionate prin eforturile
părților interesate locale, inclusiv ale tinerilor.

3. Strategiile dezvoltării DLRC pot fi mai flexibile decât alte abordări.

Unele autorități publice sunt preocupate de faptul că delegarea anumitor decizii parteneriatelor locale poate spori complexitatea punerii în aplicare a DLRC. Cu toate acestea, DLRC a devenit mai simplă și mai versatilă datorită posibilității de a fi programată sub un singur „obiectiv tematic” și de a fi utilizată în același timp pentru a îndeplini unul sau mai multe dintre obiectivele economice, sociale și de mediu. De asemenea, activitățile sprijinite în cadrul DLRC nu trebuie să fie legate de măsurile standard descrise în programe, atât timp cât sunt coerente cu obiectivele generale.

4. Domeniul de aplicare al dezvoltării locale sub responsabilitatea comunităţii a fost extins pentru a permite strategiilor locale să se concentreze pe provocări precum incluziunea socială, schimbările climatice, segregarea grupurilor defavorizate, șomajul în rândul tinerilor, sărăcia în mediul urban, legăturile dintre zonele urbane și cele rurale etc.

5. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii se bazează pe legăturile dintre sectoare și actori în moduri care au efecte multiplicatoare asupra dezvoltării locale și asupra programelor generale.

Strategiile DLRC nu trebuie să fie văzute separat de alte programe. Ele constituie, de asemenea, instrumente pentru îmbunătățirea rezultatelor din cadrul programelor de dezvoltare rurală.

Cu toate acestea, strategiile DLRC rezultă adesea din probleme specifice sau aspecte de interes pentru comunitatea locală – cum ar fi declinul sectoarelor tradiționale precum agricultura, tinerii nemulțumiți, schimbările climatice, condițiile precare de locuit și serviciile uneori deficitare. Avantajul DLRC este că permite luarea în considerare și abordarea unuia sau a mai multor aspecte în context local și mobilizarea tuturor politicilor și factorilor relevanţi. Astfel se depășesc numeroase tipuri de limitări sau bariere pentru dezvoltarea locală, inclusiv:
• între diferite departamente locale, administrații publice;
•între organizațiile locale publice, private și ale societății civile;
•între instituțiile locale și cele de nivel mai înalt, precum administrațiile regionale și naționale;
•între zonele cu probleme și zonele cu posibilități.

6. DLRC vizează inovarea.

Primul pas implică de regulă consolidarea capacităților și a resurselor comunității locale pentru ca aceasta să preia inițiativa. DLRC poate fi utilizată, de asemenea, pentru a acoperi unele investiții la scară mică, care sunt o condiție prealabilă pentru inovarea și dezvoltarea ulterioară. Cu toate acestea, astfel de investiții sunt, în general, un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Abordarea participativă, implicând mai multe părți interesate, a DLRC conduce la un alt mod de a privi provocările, bazat pe „cerere” sau pe „necesități”, care creează legături între experiența utilizatorilor și cunoștințele mai specializate ale diferitelor tipuri de furnizori.

7. Participarea la DLRC oferă acces la experiența europeană de anvergură și în continuă creștere.

8. DLRC este un instrument atractiv din punct de vedere financiar pentru dezvoltarea locală. Dezvoltarea locală este un proces pe termen lung, care, în mod normal, implică mai multe perioade de finanțare. Prin urmare, parteneriatele locale nu sunt văzute ca proiecte unice, care încetează pur și simplu la sfârșitul perioadei de finanțare, ci ca o parte a unui proces de direcționare a comunităților pe o cale mai durabilă.